BIG 3-0: Colorează-ți emoțiile!

55
3465

Mi-am propus ca în fiecare articol-concurs din seria aceasta să aduc în prim plan o întâmplare, un moment, să recreez emoții, să le aduc cumva în online-ul meu și apoi să vă invit să mi le împărtășiți și pe-ale voastre. Și cred că până acum mi-a reușit, într-o măsură 🙂

Pentru că sponsorul concursului care începe astăzi este Lush, o să vă povestesc despre cum am început eu să mă machiez. Se întâmpla prin liceu, prin clasa a 10-a. Dacă unghiile am început să mi le colorez prin clasa a 7-a și aveam „voie”, cu machiajul feței a trebuit să duc muultă muncă de convingere cu…tata. Și am început ușor, cu un creion dermatograf.

Nu plecam machiată de acasă, nu, nu! Îl aveam în geantă și înainte să intru în clasă mă opream la toaletă, să-mi accentuez ochii. Majoritatea colegelor mele foloseau negru, eu..verde, maro și albastru. Cred că mereu mi-a plăcut să fiu cumva contra curentului, puțin diferită. Nu vă mai zic că înainte să plec de la școală tot pe la baie treceam, să șterg urmele machiajului, ca nu cumva să se prindă tata că …m-am machiat.

Desigur că într-o zi am uitat sau n-am avut vreme să-mi șterg opera înainte să mă întorc acasă. N-a ieșit prea mare scandal, tata mai mult a zâmbit înțelegând că gata, s-a terminat cu copilăria și sunt o domnișorică, însă mereu m-a apostrofat dacă i se părea că exagerez cu prea multă culoare. Și-am început să strâng, ușor-ușor, și farduri și fond de ten, plus alte nebunii colorate. Nu vreți să știți cum arată acum colecția mea de machiaj, tata cred că ar rămâne…mut 🙂

După cum vă spuneam, în machiajul meu minimalist, foloseam culori diferite de colegele mele, mult mai experimentate în arta machiajului. Iar gama de make-up natural de la Lush, Emotional Brilliance, îmi place pentru că ne îmbie să ne exprimăm emoțiile și trăirile prin culoare. Și uite așa fardurile, rujurile lichide și tușurile pentru ochi sunt mai mult decât farduri, sunt mesageri emoționali.

AMINTIREA LA SCHIMB: Povestiți-mi cum ați început să vă machiați, la ce vârstă, de ce, orice vi se pare amuzant sau important. Sunt foarte curioasă să aflu cum a fost momentul acesta, destul de important pentru o femeie, în viața voastră. V-a certat tata, ca pe mine, sau ați avut parte de răsfăț de la început?

Ca de obicei, nu uitați să completați formularul Rafflecopter de mai jos. Premiul pentru cititori constă în 4 produse de machiaj Lush care vă vor ajuta să vă exprimați mai ușor – un fond de ten natural Charisma, un tuș Sănătos, de un verde crud perfect pentru vară și încă un tuș Destul de motivat, perfect pentru orice culoare de iris și un ruj natural Vibrant.

a Rafflecopter giveaway

Nu uitați să comentați și să-mi lăsați în câmpul corespunzător numele sub care ați comentat. Condițiile obligatorii vă aduc 10 șanse în extragere, aveți încă 5, extra, dacă sunteți abonați la newsletter.

De ce o să vreți premiul? Pentru că toată colecția de machiaj natural Lush este creată manual, cu ingrediente proaspete, fără parfum și extra conservanți sintetici, ca să prevină iritațiile. Iar baza fiind ceara din trandafiri și candelila, pielea va fi hidratată și neagresată.

În pachețelul frumos colorat și parfumat pentru concursul bloggerilor merg alte două produse minunate Lush – uleiul solid de masaj Soft Couer și sarea de baie Phoenix Rising, care vă promit eu că este spectaculoasă 🙂

 Sunt foarte-foarte încântată că am deja 3 articole frumoase înscrise în concursul pentru bloggeri și de-abia aștept să vă arăt și restul surprizelor pregătite!

UPDATE 20 iulie: Câstigătoarea concursului, aleasă de random.org, este Amalia.

Felicitări! Aștept un email la contact@beautybyjules.ro cu datele de livare. Premiul va fi expediat de câtre sponsor 🙂

55 COMENTARII

  1. Am inceput sa ma machiez la varsta de 14 ani din curiozitate :)) si asta pentru ca vedeam prietenele mele cum se machiau zi de zi si am zis s aincerc si eu.Cu toate ca imi cumparam farduri fara sa stie mama 😀 pentru ca nu ma lasa,considera ca sunt prea mica sa ma machiez :)) acum sunt de acord cu ce spunea,dar atunci nu…tot ca mine faceam :D.

  2. Imi doresc tare, tare mult sa castig pentru ca nu am mai incercat pana acum produse LUSH. Mereu mi-am propus sa imi cumpar, dar niciodata nu am gasit momentul sau economiile necesare. Mi s-ar parea cel mai tare rasfat sa pot sa incerc cosmetice naturale 🙂

    Si-acum pentru amintire. Prima oara m-am machiat la 13 ani. Eram innebunita dupa un baiat si eram foarte self-conscious. Asa ca am decis sa imi fac singura un peeling cu o masca de-ale mamei si apoi sa trec la scos „manual” comedoane. Literalmente, manual. Rezultatul a fost un ten rosu ca racul, cu cateva capilare sparte (de care inca sufar, din pacate). Si cum sa acopar catastrofa asta in timp util pentru a ajunge la scoala? Evident, cu fond de ten. Mult. Norocul meu a fost ca mi s-a potrivit nuanta mamei si am reusit sa maschez destul de bine roseata. Si, ca sa fie treaba cum trebuie, am tras si-o tusa de mascara si putin blush. Daca-mi adus bine aminte, rezultatul a fost chiar ok. Nici pana in ziua de azi nu am iesit la vreo intalnire cu baiatul respectiv. Dar macar am invatat sa ma machiez 🙂

  3. Buna! Prin clasa a 7 a am inceput sa folosesc si eu dermatograf si rimel,dar foarte rar si tot asa ca tine,mai mult in ascuns si ispitita de prietenele si colegele mele,toate fiind deja experte in arta machiajului.Si pana azi dermatograful a ramas preferatul meu,imi place mult cum imi accentueaza ochii,de la negru pana la argintiu,maro,albastru,etc. In cazul meu,mai mult mama a fost cea care isi exprima dezacordul in privinta machiajului si chiar si in ziua de azi,la cei aproape 20 de ani ai mei,de fiecare data cand mama vede vreo urma de machiaj pe fata mea isi exprima dezacordul.Intre timp s-a mai obisnuit si pana la urma dezaprobarile ei nu imi influenteaza cosmeticele 😀

  4. Buna! Prin clasa a 7 a am inceput sa folosesc si eu dermatograf si rimel,dar foarte rar si tot asa ca tine,mai mult in ascuns si ispitita de prietenele si colegele mele,toate fiind deja experte in arta machiajului.Si pana azi dermatograful a ramas preferatul meu,imi place mult cum imi accentueaza ochii,de la negru pana la argintiu,maro,albastru,etc.
    In cazul meu,mai mult mama a fost cea care isi exprima dezacordul in privinta machiajului si chiar si in ziua de azi,la cei aproape 20 de ani ai mei,de fiecare data cand mama vede vreo urma de machiaj pe fata mea isi exprima dezacordul.Intre timp s-a mai obisnuit si pana la urma dezaprobarile ei nu imi influenteaza cosmeticele 🙂

  5. Eu am inceput tarziu sa ma machiez, cam prin clasa a 11 a la indemnul iubitului meu si acum am ajuns putin cam obsedata de machiaj:)) sunt de la extrema la extrema:))

  6. am inceput sa ma machiez pe la sfarsitul liceului, cand ramasesem printre putinele din clasa care nu aveau obiceiul asta. norocul meu a fost ca parintii m-au vazut cam prin facultate pentru ca eu eram la liceu in alta localitate si aveam grija sa sterg orice urma cand ma duceam in weekend acasa. dupa ce am intrat la facultate am prins putin curaj si nu m-am mai ascuns de ei. spre surprinderea mea, au primit totul foarte natural

  7. Eu am o amintire foarte draga legata de machiaj de pe la 5 ani si vreau sa o impartasesc cu voi: bunica ii cumparase mamei mele o trusa de machiaj destul de maricica din magazinul Tomis din Constanta.Inca din magazin am insistat ca vreau si eu,nestiind exact ce este,imi placuse paleta de culori si faptul ca avea oglinda si am inceput eu sa ma rog de bunica mea sa-mi ia si mie la fel,si cand m-a refuzat am inceput sa plang.Pentru a ma linisti,bunica mi-a spus ca este un calculator.Atunci m-a apucat plansul si mai tare:”vreau si eu calculator!!!”
    Cat despre primul machiaj:m-au machiat cateva prietene mai mari cu experienta pentru banchetul din clasa a VIII-a.Am cedat la insistentele lor pentru ca imi doream sa fiu cat mai frumoasa,dar nu mai fusesem machiata ca la carte si mi se parea super strident.Ori de cate ori am avut ocazia,in seara aia imi analizam machiajul in oglinda :)).Singura am inceput sa ma machiez in liceu,prin clasa a X-a,dar nu la ore.Tin minte ca primul produs cosmetic pe care mi l-am luat a fost un ruj,apoi o trusa de machiaj completa as acum imi doream inca de la 5 ani.In prezent,produsul meu cosmetic favorit este rimelul.Imi place sa-mi evidentiez ochii.

  8. Mitrea Cristina Silvia
    Am descoperit machiajul prin clasa a X a , foloseam rimel, fond de ten, chiar daca mama nu era de acord.

  9. Bună, am inceput să ma machiez prin clasa a 7-a pt ca aveam colege care tot timpul se machiau, dar erau machiate strident si o tonă de fond de ten pe față. De aceea am vrut să le arăt ca te poti machia frumos si cu culori și cu un strat subțire de fond de ten. Însă dupa un timp mi-am dat seama că.fondul de ten de proasta calitate mi-a stricat tenul și acum incerc să folosesc numai dermocosmetice si produse naturale sau fe buna calitate.

  10. Am zambit cand ai vorbit despre primele farduri si reactia tatalui tau si m-am gandit la saracii mei parinti, oare ce a fost in sufletul lor in perioada adolescentei mele? Am inceput sa ma nuantez la 13 ani, la 16 aveam deja parul albastru.
    Cat despre machiaj, am fost mereu pe cont propriu, mama nu s-a machiat decat de cateva ori, la ocazii speciale. La ea n-am gasit decat un ruj rosu, asa ca a trebuit sa ma descurc singurica. Primele farduri mi le-am luat de la chioscul din spatele scolii, aveam 12-13 ani. Colegii mergeau acolo sa-si cumpere cornuri si covrigei, eu am fost mai atrasa de prafurile colorate. Mi-am luat o paleta ruby rose, in forma de inimioara, cu nuante de verde, un rimel albastru pentru par si creioane dermatograf, negru si argintiu. Pe cel argintiu inca il pastrez printre creioane, asa, ca amintire :). Pentru banchetul din a 8-a mi-am luat, impreuna cu o colega, o paleta ruby rose cu muuuulte culori, ne-am gandit ca n-o sa fim certate daca platim fiecare jumatate din bani :)).
    Cand am intrat la liceu, a inceput parioada mea mai..dark. Negru cat cuprinde, mult. Tata ma certa in fiecare seara, nu pentru ca nu accepta machiajul, dar era prea mult si avea dreptate. Mereu imi spunea ca arat ca o bufnita, mai ales ca am ochii destul de mari. Chiar si acum cand ne amintim, ne amuzam de acea remarca. Tot prin liceu am inceput si cu fondul de ten, pudra..aveam probleme cu acneea si mi le cumpara mama, de la Avon.
    Prin a 11-a a inceput perioada punk, culori la greu. Aveam toata colectia de dermatografe ADA de la vremea respectiva si am gasit niste farduri superbe, turcoaz, ruby rose. Inca eram low-bugdet, insa toti banii de buzunar ii dadeam pe machiaje si accesorii. Din clasa mea cred ca eram persoana care se machia cel mai mult/colorat si la fel de mult imi schimbam si tunsoarea sau coloarea parului.

    Nu-mi pare rau ca am facut toate nebuniile astea la vremea respectiva. Parca atunci aveau mai mult farmec. Toti ma certau, imi spuneau ca voi ramane fara par si voi face riduri. Dar m-am potolit si totul a venit de la sine, pur si simplu acum simt nevoia sa fiu mai..naturala.

  11. Buna!

    Acum, in prezent, nu prea le mai am cu machiajul ….decat cel care pare natural si numai cu produsele care stiu ca imi sunt ca o a doua piele (naturale).

    Dar am inceput sa ma machiez din curiozitate, ca oricine altcineva. Vedeam la televizor acele femei frumoase si pline de culoare si vroiam si eu sa fiu la fel. Prima data cand am incercat ceva din trusa de machiaj a fost rujul ….pe la vreo 6 ani ….mica, dar stiam sa nu depasesc conturul buzelor si nu am aratat ca o sperietoare de ciorii (hihihi). Desigur mama a ramas masca, tata s-a uitat putin cam lung, dar nu am fost certata …La urma urmei e o curiozitate naturala, nu? Cat despre machiaj-machiaj ….am inceput prin generala (sa-ti spun sigur clasa, nu mai tin minte) – doar pentru ca vroiam sa vad si eu cum e ….Si am inceput cu un mascara si putina culoare pe pleoape. A fost de ajuns sa fiu remarcata si asta si vroiam. Acasa, desigur mama mi-a zis ca sunt prea tanara pentru asa ceva, dar ca eu hotarasc daca sunt pregatita sau nu. Cum nu eram, am lasat machiajul deoparte inca vreo cativa ani si bine am facut (acum pielea mea suporta mai bine si nici nu arat de 40 de ani la cei 26 ai mei:D). Cam atata…. Mai rau a fost cu parul (cand am oxigenat o suvita) ….dar asta e alta poveste!

  12. Cred ca am inceput in vara dintre a8a si a9a mai serios. Eram reprezentant Avon deci mama nu imi putea spune nimic sau interzice pentru ca imi comandam ce vroiam :d Iar tata habar nu are cand am inceput sa ma machiez, stie doar ca acum exagerez :)))

  13. Eu am inceput sa ma machiez prin generala, dar nu mai stiu exact cum si de ce. Presupun ca asa facea toata lumea, nu? :). Imi amintesc ca prima mea trusa era Ruby Rose. iar machiajul.. pff.. dintr-o singura culoare 🙂

  14. Inca de cand purtam pampers ii luam rujul mamei si il mancam. :)) Cand am mai crescut am descoperit la ce este util, o vedeam pe mama cum isi facea buzele cu ruj in oglinda. Ii cotrobaiam prin geanta si cand il gaseam ma dadeam pe toata fata cu el. :)) Ma certa foarte tare dar nu ma afecta cu nimic, tot ce stiam eu faceam. :)) Saraca, nici nu stia pe unde sa mai ascunda rujurile, fardurile, pudra… Machiam si papusile cu ele….Acum ca am mai crescut am aceeasi pasiune pentru machiaj dar in alte contexte.

  15. Eu am inceput sa ma machez tot in liceu, dupa ce am devenit reprezentat Avon. Foloseam fard de pleoape roz si bleu le combinam mereu si rimel.

  16. Hei, am inceput sa ma machiez in generala, nu mai tin minte cati ani aveam. La inceput a fost o joaca, imi placea sa ma mazgalesc pe fata, „sa arat si eu ca doamnele de la televizor”. Ai mei nu mi-au spus nimic, doar sa nu exagerez. Ma dadeam doar cu dermatograf pe linia apei. La scoala, diriginta mereu se lua de mine. Imi spunea: „Ana, iar te-ai dat cu carbuni pe la ochi?”. 😀

  17. Prima oara cand m-am machiat era prin clasa a 7-a, fara niciun interes de a atrage privirea vreunui coleg, ci pentru ca mergeam undeva cu clasa – nu mai tin bine minte unde, probabil la un muzeu. Si pentru ca nu ma mai machiasem pana atunci, in naivitatea mea am ales cea mai dubioasa culoare din trusa de farduri a mamei: un mov-lila pe care l-am aplicat generos pe tooaata pleoapa, de sus pana jos, de la stanga la dreapta :))) Acum ca ma gandesc, e dubios ca nu mi-a zis nimic diriginta, care de obicei era foarte severa cu chestiile care nu tineau de sfera academica. Mi-a zis totusi o colega apropiata ca am ‘cam depasit un pic marginea ochiului’ si mi-a sters o parte din fard :)) Probabil ca mi-am dat seama destul de repede ca nu poti sa aplici fardul asa la intamplare, si cam de atunci nu am mai folosit fard de pleoape decat extrem de rar. Am inceput insa, usor-usor, din clasa a 9a, ba cu mascara albastra, ba cu un ruj nude-ish si continuand cu fond de ten, toate de la Avon. As putea spune ca Avon mi-a fost alaturi in primii pasi in domeniul beauty, prin colega din banca din spatele meu, care era distribuitor.
    Cativa ani mai tarziu, aparea in magazinul central din orasul meu un stand Lush, care mirosea divin, si asa am inceput sa folosesc si creme de corp si de maini, fara sa ma gandesc la gradul de hidratare, ci doar pentru ca miroseau atat de frumos.

  18. Hai sa vedem…creionul dermatograf (negru) a fost primul meu prieten incepand de prin clasa a XIa. Am adaugat in anul urmatorul rimelul si rujurile in culori cuminti. A urmat pudra cativa ani mai tarziu si am ramas la cele aceste 3 produse pana acum 2 ani. Nu stiam cum si cand sa folosesc altceva si nici nu mi-am batut capul. Bineinteles ca produsele pe care le foloseam atunci erau cele de la Avon (pentru ca erau altceva fata de ceea ce gaseam in magazinele din Giurgiu) sau diverse produse no name pe care le gaseam aiurea in magazine. Abia dupa ce am ajung in Bucuresti am descoperit produsele Rimmel, Maybelline si L’oreal.

    Cat despre intrebarea vis-a-vis de cum au reactionat parintii trebuie sa spun ca ma machiam asa discret ca eu cred ca nici nu observau. Sau poate nu mi-au spus niciodata si au inteles ca e doar un proces normal. Abia astept sa am si eu copii (fetite as prefera eu) ca sa le vad cum cresc si apoi sa le dau sfaturi de ingrijire si infrumusetare 😀

  19. Am inceput sa folosesc produsele de machiaj spre sfarsitul clasei a 8-a. Daca la tine tatal tau nu era de acord, la mine…mama era problema, deoarece imi tot zicea ca e mult prea devreme sa folosesc produse de machiaj, ca in timp imi vor afecta aspectul tenului. Primele produse folosite au fost: rujul (roz pal) si un blush (peachy), apoi…mascara, fdt, pudra…farduri pt pleoape, tusuri. In schimb, nu am folosit niciodata creion dermatograf 🙂
    FB: Cristina Matei

  20. Am inceput sa ma machiez pe la 19 ani,o vecina se dadea cu fdt ,era unul din asta romanesc nu mai stiu cum ii zicea,si am intrebat-o,cu ce iti dai pe fata? mi-a explicat,m-am dus la magazinul care m-i l-a zis ea de unde si l-a luat ,si mi-am cumparat si eu,ce mandra eram cand ieseam machiata in oras….:)
    fb jeni mirea

  21. De la o varsta frageda, zic eu, am fost interesata de make-up. Imi amintesc ca incepand de pe la 13 ani (chiar 12, daca ma gandesc mai bine), in timp ce eram in vacante in special, nu ieseam la plimbare fara sa am „linia apei” colorata de prea cunoscutul dermatograf negru Ada 🙂
    Vreau sa spun ca nu aveam prea multe produse de make-up la acea varsta, insa ma descurcam cu creionul de ochi Ada, pe care il foloseam si pe post de contur de buze (cred ca asta nu trebuia sa spun!), estompat, bineinteles.
    Imi aduc aminte ca in acea perioada eram predispusa la folosirea rujurilor de culoare inchisa. Lucrurile au evoluat incet-incet si pentru mine, insa astea sunt primele amintiri despre make-up pe care le am.
    Nu pot sa inchei fara sa va povestesc ce ma nelinisteste in prezent: deseori sunt intrebata de diferite persoane daca sunt machiata, ba chiar sunt catalogata ca fiind o persoana care nu se machiaza. Nu ca ar fi un lucru rau sa nu folosesti make-up, insa sunt din ce in ce mai intrigata pentru ca daca alegi sa folosesti un fdt care se confunda cu tenul tau si pe care il folosesti doar pentru a uniformiza, si nu pentru a-ti face tenul sa arate cu 5 tonuri mai inchis, sau daca nu folosesti fard in timpul zilei, ci doar tus si rimel, esti considerata ca fiind o persoana care nu are habar de tainele make-up-ului.
    Asadar, ce reprezinta machiajul in ziua de azi? Chiar astazi, o colega „remarca” faptul ca nu sunt machiata, asta pentru ca nu aveam doua mere rosii in pometi, ca ea (nu vreau sa fiu rautacioasa) si m-am abtinut sa continui discutia, de teama sa nu o jignesc, fiin dfoarte revoltata…

  22. Hmm…eu tin minte ca in clasa a 8a m-am dat pentru prima data cu rimel si m-am si pensat; am ramas la stadiul de rimel pana prin clasa a 10a cand am adaugat un creion dermatograf si un gloss subtil si intr-a 11a deja foloseam fond de ten si putina culoare pe pleoape. In prezent sunt nevoita sa imi umplus si sprancenele fiindca am zile in care ma trezesc pur si simplu ca, cateva fire (din acelasi loc)au cazut, au disparut, nu stiu ce s-a intamplat cu ele peste noapte, dar nu le mai am : )))))

  23. Am inceput sa ma machiez prima data pe la 6 ani, desigur, in joaca. Mai tarziu, mi-a reluat pasiunea din copilarie pe la 15-16 ani. In principiu pentru ca imi doream sa par mai matura decat varsta mea. Acum ma machiez pentru a-mi pune in evidenta trasaturile.

  24. Am inceput sa ma machez mai tarziu pe la 19-20 de ani 🙂 imi place sa ma machez dar nu prea strident 🙂 am ochii mici si nu stiu cum sa-i machez sa para mai mari.Mi-ar place sa castig pentru ca am auzit ca sunt produse foarte bune
    Eu am doua fete,cea mare a inceput sa se macheze prin clasa a 7a si a devenit dependenta 😀 cea mica a inceput prin clasa a 11a…nu ca i-am interzis noi asa a vrut ea
    Multumim pentru concurs! :-*

  25. Imi place sa ma machiez,machiajul te schimba,te intinereste.Am inceput sa ma machiez de la 30 de ani,pentru a ascunde ridurile,a scoate in evidenta trasaturile,acu am crezut de cuviinta,in tinerete nu aveam nevoie .

  26. am inceput sa ma machiez pe la 14 ani cand am inceput liceul pentru ca acolo toate fetele erau foarte machiate, unele chiar exagerate, si usor usor am inceput si eu, dadea un plus de feminitate

  27. Am inceput sa ma machiez de la varsta de 14 ani si nu pentru ca toate fetele se machiau, ci pentru ca imi aparuse cateva cosulete care in timp s-a transformat intr-o explozie de cosuri.
    Am inceput usor, usor sa incerc sa nu ma mai machiez atat de des, sa incerc sa ies afara si nemachiata (imi era teama ca oamenii vor rade de mine) , iar intr-un final am reusit sa scap in proportie de 80% de aceasta problema.
    Acum ma machiez pentru ca am invatat multe de cand urmaresc bloggeritele si imi place sa creez diferite machiaje pentru a-mi pune in evidenta trasaturile.

  28. Sa-ti povestesc peripetia mea in lumea machiajului: Incepusem sa fiu atrasa de culorile frumoase ale creioanelor dermatografice prin clasa a 8-a , si intr-o zi cand sa plec la scoala, am umblat ”putin” prin cosmeticele surorii mele care era cu mult mai mare ca mine… Incerc sa ies tiptil pe usa dar neindemanatica cum eram ,am fost prinsa :)) . Mama a inceput sa-mi spuna ca nu e bine sa ma machiez de la varsta aceasta si ca o sa-mi stric ochii .Am inteles, dar venise clasa a 9-a,toate fetele erau aranjate, numai eu nu…asa ca am inceput sa le explic parintilor ca am crescut si ca machiajul natural (mascara,tus,luciu de buze ) ma face sa ma simt mai bine in pielea mea, si ca orice domnisoara le foloseste. Parintii m-au inteles, dar niciodata nu au fost de acord cu machiajul strident sau pompos, la fel si eu. Noi mergem pe ideea: Ce-i prea mult strica! . Da…cam asa am trecut pragul in lumea adolescentei . 🙂

  29. Cand am citit articolul tau chiar ma gandeam la experienta mea in ale machiajului:)) Totul a inceput cand eram in clasa a7a.Mi-am cumparat un creion dermatograf turcoaz.Eram tare incantata,m-am machiat putin si m-am dus la scoala.Ghinionul meu a fost ca a venit directoarea si m-a certat.Am intrat in pamant de rusine si am fost nevoita sa ma demachiez.:))

  30. Am inceput sa ma machiez din clasa a7a intr-o tabara la mare, ma faceam doar cu dermatograf negru. Fiind fana a muzicii rock, in clasa a8a am invatat (singura) sa ma machiez si cu fard negru, machiaj pe care nu l-as mai reface acum pentru ca e foarte dur, dar am primit foarte multe aprecieri chiar de la un make-up artist, si asta m-a facut sa imi doresc sa invat mai mult (se pare ca ma pricepeam, am mers la make-up artist pt machiaj pt banchet). Chiar daca inca mai sunt rockerita, am invatat intre timp sa imi pun ochii in valoare intr-un mod mai feminin, si cu alte culori, nu doar negru.

  31. primul fard de pleoape, primul dermatograf si primul rimel le-am cumparat in clasa a 9. inainte de a iesi din casa, mergeam la baie si imi aplicam un machiaj rapid, iar cand veneam de la scoala prima grija era sa ma demachiez; foloseam apa si sapun, dupa care ma stergeam cu prosopul. pe atunci foloseam un fard albastru ce lasa urme ffffff albastre pe prosop. dupa vreo luna mi-a cumparat mama un fard albastu identic si atunci am inteles ca nu mai trebuie sa ma ascund 🙂

  32. Cred ca am inceput sa ma machiez prin claSA a 8 a , si tot ce era strident in materie de farduri mi se parea , foarte interesant , insa cu timpul am inceput sa ma machiez mai natural si pana in ziua de azi am ramas o fana innraita a fardurilor .

  33. eu am inceput sa ma machez pe la 15 jumatate…asa lejer.doar dermatograf si ruj…cam astea erau de baza,apoi au urmat fardul de pleoape si …tarziu,cam pe la 18 am inceput sa folosesc si fardul de obraz…sanatatea :)) sanatate ,cum ii zic eu!

  34. Cum in copilarie nu prea am vazut pe nimeni din familie ca se machia (mama nu, matusile nu, verisoarele la fel), eu am inceput destul de tarziu si timid. Prin clasa a X-a cred ca eram si ma dadeam cu fond de ten, putin fard maro (mi se parea ca arata bine cu ochii mei caprui) si rimel. Tata nu prea observa, mama cred ca se prefacea ca nu vede :)). Intr-o zi, au observat colegele de la scoala, mi-a zis ca-mi sta bine si asa mi-am facut curaj sa mai incerc si altceva. Dar, in general, am fost destul de constanta, nu m-au atras experimentele cu multe culori sau straturi de machiaj. Imi amintesc cu drag de revistele Avon, pe care le rasfoiam sa multe ori pe sub banca pana sa ma hotarasc la ceva :P. Si astazi prefer machiajul natural cu un strop de culoare, cu accent pe buze sau pe ochi, mai ales vara.

  35. Eu nu mi amintesc exact la ce varsta am inceput sa ma machiez stiu doar ca asta s-a intamplat prima oara in liceu . Desi de mica cochetam cu fardurile mamei si uneori foloseam tusul pe post de mascara am inceput sa folosesc creionul pentru ochi abia pe la 16 ani si asta s-a intamplat poate si datorita faptului ca am crescut la tara . Cand am ajuns la oras lucurile s-au schimbat putin si am inceput sa fiu mai atenta la imaginea mea . Un lucru important care mi s-a intamplat atunci a fost si faptul ca la scoala colegele mi au coafat parul cu placa ceramica . Au fost atat de impresionate de cat de bine imi venea noua coafura ca m-au convins pe mine si implicit pe ai sa mi achizitioneze una . O folosesc si acum dupa cativa ani buni si e intr-o stare foarte buna , imi e draga si mi trezeste amintiri faine.

  36. Cred ca eram prin clasa a 8-a cand m-am machiat prima oara. La fel am inceput si eu…cu dermatograf negru. Pe atunci aveam o profesoara de matematica foarte cicalitoare… mereu ii placea sa comenteze pe fiecare ca sa se simta ea bine. Fara sa iau in prea serios ca ea ma va comenta … am intrat la ora data cu creion dermatograf. Bineinteles ca m-a ascultat si cand m-a vazut machiata m-a trimis la baie sa ma spal :)) Am mers eu linistita si am frecat de mi s-au inrosit ochii si totusi nu s-a dus tot. Ma intorc in clasa ma asez in banca, profa se uita la mine ma ridica in picioare si ma mai trimite la baie sa ma mai spal o data! N-am mai intrat la ora in ziua aia :)) Ai mei la inceput si-au zis parerea dar pe parcurs s-au obisnuit.

  37. Buna,
    Am inceput sa ma machez la liceu, dar nu in mod frecvent, ci ocazional. Invatam diferitele tehnici de machiaj de la prietenele mele.

  38. Primul contact cu make-up-ul a fost pe la vreo 6,7 ani, când am descoperit trusa de machiaj a mamei, și când am umplut toată baia de sclipici 😀
    Mai apoi, primul meu „instrument” de make-up a fost creionul dermatograf Ada, împreună cu cleștele de curbat genele 😀 .Bineînțeles că au fost dispute de genul „ai să-ți scoți ochii cu cleștele ăla! Nu te mai da cu creion că faci conjunctivită!” Au urmat apoi trusele Ruby Rose, iar prin liceu am început să am „succes” printre colege și prietene, ce doreau să le machiez pentru diverse evenimente.
    Acum tușul, rimelul și fondul de ten sunt prietenele mele cele mai bune.

  39. Prima si prima data din viata mea m-am machiat la 14 ani, cand am mers la o nunta in familie. De fapt, am fost machiata de prietena fratelui meu. Insistase doar pe ochi, cu un fard movaliu si putin rimel, fard pe care de altfel mi l-a facut cadou. De atunci insa nu l-am mai folosit niciodata pentru ca mi se parea ca arat prea…malefica machiata cu el. E de la sine inteles ca nu am continuat rutina cu machiajul. Asta pana cand am intrat la liceu, unde, studiindu-le pe fetele din clasa, am ajuns la concluzia ca as putea usor sa ma calific in topul celor mai dragute fete din clasa daca m-as machia. Si asa a inceput aventura mea cu machiajul si serie de (ani) de zile in care nu plecam dimineata fara sa-mi conturez ochii. Intre timp, am inceput sa ma apreciez mai mult chiar fara machiaj, si sa cred ca m-as incadra in topul celor mai dragute fete poate tocmai datorita naturaletii. Si asa, dragii mosului, Diana a ajuns astazi sa aiba un machiaj muuult mai putin complicat si realizat mai cu cap decat avea la glorioasa varsta de 17 ani. 🙂

  40. Am inceput sa ma machiez in timpul facultatii pentru ca tata nu ma lasa. Am inceput cu rimel, dupa care si cu ruj…am facut o gramada de experimente nereusite 🙂

  41. Oficial am inceput sa ma machiez dupa ce am terminat clasa a 8-a;)
    Zic oficial, pentru ca fardurile mamei le foloseam deja de pe la 10 ani. Simt si acum mirosul pe care il avea rujul ei, un vestit ruj verde cu care m-am dat o data si nu mai stiam cum sa mi-l scot de pe buze pana sa ajunga ei acasa;))Pe bune, un ruj mai rezistent decat acela nu am mai vazut nicicand;)))
    Pe la 12 ani mi-am cumparat din banutii mei o trusa cu farduri pentru copii. Si acum imi amintesc felul in care m-am dus la magazin cu o punga intreaga de banuti marunti, adunati cu greu;)) Era o trusa roz( ca tot iti spuneam ca eram nebuna dupa roz) nepigmentata, cu o pensulica mica si simpatica, pe care efectiv mi-a fost mila sa o folosesc. Ma uitam la ea ore in sir si o admiram. Am daruit-o aproape intacta dupa cativa ani, cand depasisem etapa asta. Mi-ar fi placut sa o pastrez;), ar fi fost o amintire tare frumoasa.

  42. sincer, nu prea stiu, ma purtam ca un baietoi, nu prea eram un exemplu de feminitate. cred ca am inceput cu rujul „verde” al mamei pe la vreo 7 ani, dar primele mele machiaje au fost doar prin clasa a VII-a sau a VIII-a, care se limitau la creion dermatograf negru pe partea de jos a ochilor, contur maro inchis (rad si acum cand vad unele poze) si ruj mai deschis la culoare. ale tineretii valuri :)))

  43. Am inceput sa ma machiez undeva pe la varsta de 14 ani, deci, cam de 10 ani. La inceput a fost ceva mai de ‘incercare’ sa vad, ma pricep, merge. Am folosit mai mult doar mascara si poate un pic de creion si, incet, incet, am evoluat, in bine, sper, folosind si alte produse, fond de ten, creme, fard de pleoape, corector etc. De regula, ma machiez cam de fiecare data cand ies afara, depinde si de ocazie, pentru zi de zi aleg un machiaj cat mai natural, pentru o ocazie speciala, o intalnire, imi place sa mai experimentez. In general, pun accentul pe machiajul ochilor si chiar imi place sa ma machiez.
    La inceput, mama nu a fost prea incantata, cum ea nu obisnuieste sa se machieze, dar, cu timpul, nu mai are treaba, 🙂

Comentează și tu! Spune-ți părerea.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.